Important decision! :))

The European Commision has just announced an agreement whereby English will be the official language of the European Union rather than German, which was the other possibility.

As part of the negotiations, the British Government conceded that English spelling had some room for improvement and has accepted a 5-year phase-in plan that would become known as "Euro-English".

In the first year, "s" will replace the soft "c". Sertainly, this will make the sivil servants jump for joy. The hard "c" will be dropped in favour of "k". This should klear up konfucion, and keyboards kan have one less letter.

There will be growing publik enthusiasm in the sekond year when the troublesome "ph" will be replaced with "f". This will make words like fotograf 20% shorter.

In the 3rd year, publik akseptanse of the new spelling kan be expekted to reach the stage where more komplicated changes are possible.

Governments will enkourage the removal of double letters which have always ben a deterent to akurate speling.

Also, al wil agre that the horibl mes of the silent "e" in the languag is disgrasful and it should go away.

By the 4th yer people wil be reseptiv to steps such as replasing "th" with "z" and "w" with "v".

During ze fifz yer, ze unesesary "o" kan be dropd from vords kontaining "ou" and after ziz fifz yer, ve vil hav a reil sensibl riten styl.

Zer vil be no mor trubl or difikultis and evrivun vil find it ezi tu understand ech oza. Ze drem of a united urop vil finali kum tru.

Und efter ze fifz yer, ve vil al be speking German like zey vunted in ze forst plas....

Now this really made me laugh :D

O mare d ganduri...

Mdah...am racit....ce ma bucur...nu stiam ce-mi lipseste acum, ca vine caldura, primavara...toate cele...dar, asta este...ce e mai rau e faptul ca vremea asta ma indeamna sa ies...sa fac ceva in aer liber...doar ca imi este imposibil la cum ma simt...asa k stau in casa...si ma deprim aiurea...ceea ce nu e bine...daaaaaar....de ceva vreme incoace lucrurile par sa scape de sub control...si mi-e teama ca in curand am sa "explodez" si am sa imi exersez miscarile invatate la karate pe niste persoane din jurul meu :)


Deci...intrebare....ati fost vreodata dezamagit?...ati fost vreodata dezamagit de cineva??...de o persoana la care tineati extrem de mult?....eh, daca raspunsul e NU...inseamna ca sunteti al dreq de norocosi...va spun din proprie experienta ca e unul dintre cele mai groaznice sentimente din lume...cum am ajuns la aceasta concluzie??...raspunsul e unul simplu...raceala asta nu ma lasa sa dorm...asa k azi noapte m-am pus sa-mi "ordonez" inbox-ul minunatului telefon primit pe gratis de la amicii mei RDS :))...m-a apucat ametzeala cand am vazut 409 de mesaje, dar cum oricum nu puteam sa dorm...am zis...FIE!...marea greseala a fost ca am inceput sa le citesc d la coada la cap...adica am inceput cu cele mai vechi...mai mult d 300 de la aceeasi persoana...pe care acuma nu stiu daca mai pot sa o numesc macar "amic" :straightface:....si de aici a pornit totul...


La scurt timp dupa c am inceput lectura am constatat cu stupoare ca ceva nu era in regula...plangeam ca un copil de 3 luni...fara sa pot controla acest lucru...era pentru prima data can pateam asa ceva si eram oarecum confuza...asa ca m-am pus sa studiez situatia...eram cobai si cercetator in acelasi timp...dupa 5 minute de gandire profunda...mi-am dat seama ca problema venea de la faptul ca...pur si simplu eram dezamagita....de ce?...de ce nu???...precum ii spuneam unui prieten azi....eu sunt genul de om care daca se implica in ceva...orice...sunt acolo mind, body and soul, indiferent de situatie...probabil de aceea cand cineva ma dezamageste profund....sau cand lucrurile pur si simplu nu ies cum trebuie...moralul meu ajunge undeva sub nivelul marii si de obicei imi trebuie ceva vreme sa ma obishnuiesc cu ideea ca...nu toti sunt ca mine...uneori am impresia ca sunt too much of a good girl for the world surrounding me...


Ajunsesem intr-o situatie cel putin ciudata...stiti cum e cand se intampla ceva nasol...atunci, pe moment zici k nu ai de gand sa lasi kestia aia sa te afecteze...si descoperi ulterior...poate dupa luni de zile...ceva care iti aduce aminte de trecut...si atunci...tot ce ai refuzat sa simti atata timp iese la suprafata...pe neasteptate...si nu stii ce sa faci...te gandesti ca tot ceea ce candva parea real pentru tine a fost numai o minciuna frumos impachetata intr-o iluzie...o gluma proasta...un joc teatral...care se termina intr-un mod "grandios"...dintr-un motiv pe care nu-l intelegi...nu'l poti digera din cauza faptului ca nu ti se pare unul destul de puternic :)...dar asta este...mai luam tzapa din cand in cand...dar asta cik ne face mai puternici...asa sa fie...eu tot cred k nu e corect ca cineva sa nu dea mai mult d 2 bani vechi pe ce simti... :)



P.S.: sa nu intelegeti gresit...imi exprim numai dezacordul fata de natura poate putin cam imatura, incapatzanata si putin dezinteresata a unora...care ma oftica pe mine uneori :))...sau poate pur si simplu vad eu lucrurile in negru mereu...desi viatza e roz...cand vrea...in final....no hard feelings...just one big regret... :/...si de asta imi pare rau...pentru ca nu asa imi imaginam eu lucrurile...but i won't tell u which one... that's my lil'secret :) PEACE!

Fericireeeeeeeeee!!!

DA!!!....azi sunt fericita...si cred k am motiv...si merit sa fiu fericita si sa zambesc sa-mi arat coltzishorii...asta pentru ca ultimele saptamani au fost un mic coshmar pentru mine...tot ma gandeam cand au sa se skimbe lucrurile...macar pentru cateva minute...sa pot sa zambesc liber...si sincer :D...poate motivul o sa vi se para putin ciudat...dar dupa muuuuulte zile d furtuni, grindina,vand, frig, etc, etc...ma bucur de orice lucru pozitiv, ca un copil care primeste o bomboana pe batz...

Deci....se zice ca nu esti student daca nu ai restante...asa k am zis k nu as putea sa-mi incep viata de student fara cel putin o restanta...weeeeelllll, nu ma asteptam sa ma aleg cu restanta in modul in care am facut-o....iesind mai mult sau mai putin voluntar din sala d examen...colegii stiu despre ce vorbesc...mai ales Monica :))....kiar credeam ca profu' ne va lua la ochi...ca o sa tune si o sa fulgere si o sa ne purice la urmatoarea examinare...dar m-am inselat...a fost la fel de exigent si weird cu aproape toata lumea....dovada fiind faptul ca multi au iesit din sala extrem de nemultumiti si imprashtiind cuvinte "de lauda" si "de sanatate" cu 5000 rpm sau kiar mai mult :)))...asta este...sa ne bucuram ca a trecut...si ca am trecut :P


Deeci...imi trebuia o restanta sa ma simt cu adevarat student...zis si facut....doar ca trecusem cu vederea aspectul negativ al acestei situatii....si anume faptul ca trebuia sa ma pun sa invat in timpul semestrului...cand niciun profesor nu zice "bine, dragalashii...nu va stresez, nu va dau teme, nu trebuie sa aveti prezente, nu trebuie sa stiti cum ma cheama, nu trebuie sa invatati la materia mea...va las liberi sa invatati pentru restante, sa luati toti note mari, ca mi-e mila de voi...eu va dau 10 din oficiu...sa vedeti ce baiat bun sunt...have a good day!!"...deci, tot speram sa aud asta...speranta moare ultima...dar pana la urma moare si ea...in kinuri groaznice kiar :))...asa k neuronul meu a fost suprasolicitat in ultima saptamana(ca nah, care student invata din timp??hai sa fim seriosi...cele mai mari note le iei la examenele la care inveti cu o zi inainte :))...nu poti ingrasha porcul in Ajun...dar macar sa-l saturi, nu? :P), a ingerat cantitati enorme de informatie care cu siguranta nu i-au picat bine la stomac...dar, vorba ardeleanului..."daca trebuie...cu placere"....saracul se zbatea sa ia cate o gura d aer si eu il tot suprasolicitam...asteptam la un moment dat sa se aprinda un beculetz roshu, sa imi explodeze capul si in jurul meu sa se imprashtie o gramada d functii, pointeri, argumente, fisiere header, compilatoare, preprocesoare, variabile, adrese, tablouri, paranteze, acolade, expresii, operatori, stream-uri, flag-uri,bitzi....si tot ce mai intra in "meniu" :|....deja aveam coshmaruri cu prietenii mei Brian Kernighan si Dennis Ritchie...veneau spre mine si ma amenintau ca...de nu trec examenul....vor face o functie care sa returneze un pointer spre un tablou din memoria mea si apoi vor initializa toate elementele tabloului cu 0....si astfel voi obtine o eroare fatala la urmatoare incercare de procesare a oricarui gand...ceea c va duce la aparitia unui blue screen ce va determina caderea intregului sistem d operare...:-O...va dati seama? :-s



Si, dupa ce toate rugamintzile mele catre Doamne-Doamne sa faca ziua d cel putin 72 de ore au esuat...a venit si nefericita duminica in care trebuia sa dam examenul....da, se pare ca domnhul profesor nu este o persoana prea religioasa, din moment ce prefera sa petreaca duminica in compania unor studenti plictisiti decat inconjurat de spirite, cruci, tamaie, Biblii si alte obiecte ce intra in inventarul bisericesc...feel free sa completati lista dupa bunul plac :)...pfff...scobitorile care imi tineau okii deskisi cedasera deja d multa vreme...ceea c m-a fortat sa-mi solicit mushkii ridicatori ai pleoapelor superioare mai mult decat mi-as fi dorit....saracii mei nervi oculomotori...saracii mei mushki extrinseci ai globului ocular :-<...dar ma descurcam....am bagat o tigara la repezeala inainte d proba teoretica....si m-a ajutat...am trecut cu bine d ea...am zis k poate tigara mi-a purtat noroc...asa k inainte d proba practica am mai bagat vreo 4-5...sa ma asigur k am noroc din plin:)))....


La proba practica am trait un moment intens cu gramada de subiecte...undeva la limita dintre spiritism si intuitie feminina...unde vaca alba cu pete mov (sau mov cu pete albe...whatever)pashte iarba nepoluata si marmotele invelesc ciocolata in hartie d ziar pentru ca au auzit d la Adelutza ca folia de aluminiu e daunatoare sanatatii... am intins mana spre unul din subiecte...si in momentul in care am atins foaia...ceva mi-a zis k NU vreau sa iau subiectul acela...si am luat altul...o fi fost ingerashul meu pazitor...altfel nu imi explic norocul care daduse peste mine...al doilea subiect continea o problema foarte simpla...iar cel p care pusesem mana inainte s-a dovedit a fi un fel d chinezo-japonezo-finlandezo...transpusa in limbaj C...cine nu ma crede sa o intrebe pe colega mea, Roxana, care a avut neshansa sa extraga subiectul :))...ghinionul ei a fost faptul ca si la prima examinare primise acelasi subiect...>:D<



Ce s-a intamplat mai departe e deja istorie....dupa c am injurat in gand 5 minute pentru ca primisem ceva cu operatori pe bitzi...m-am pus frumushel sa ma inspir din cartea pusa la dispozitie de minunatul nostru profesor cu nume cu valeitati de zburatoare cantatoare...dupa 30 d minute d scris-gandire-scris-o gura d suc-inca o gura d suc-scris-gandire-inca 2 guri d suc...am incropit ceea ce parea a fi programul cerut...alcatuit intr-un fel foarte "user friendly"....eiiii...aici a intervenit surpriza....profu' mi-a sarit in cap ca lui nu ii trebuie complicatiuni, sa nu facem nimik in plus, k nu il intereseaza cum arata, sa mearga, sa fie simplu, etc, plm, fmm, ffs, dnd, pls si alte abrevieri d 3 litere :/...deeeeeeeeeeeeeeeeci, vocea din mintea mea imi zicea..."draga blondie...guess what...trebuie sa modifici tot!!!muahahahahahahaha>:)"....dracushorul d p umarul stang imi spunea sa iau scaunul p care oricum stateam extrem d incomod si sa atentez la starea de sanatate a profesorului...si ingerashul d p umarul drept...era de aceeasi parere O_o...dar cum eram prea adormita...am ales totusi sa ma supun..asa k programul meu d 25 d randuri s-a redus la....7 randuletze anemice...yey!!!....numar de randuri care a concis si cu nota mea, in final, dupa ce proful m-a plimbat prin fiecare virgulitza din program, fiecare spatiu, fiecare pas, fie el cat de mic....totul s-a cerut explicat p foaie....nah...asta este...noi sa fim sanatoshi...ca boala vine singura... :)


Per total pot sa afirm ca a fost o experienta cat se poate de interesanta...acum tot ce-mi ramane de facut e sa ma tin d promisiunea facuta...trebuie sa merg sa aprind o lumanare pentru profu'...k am trecut...ceea ce nu stiu inca e unde anume...la vii sau la morti....asta a fost o intrebare adresata d unul din colegii mei...sincer...cred k voi pune una la vii de dragul prezentului...si una la morti....preventiv...in caz k "mic si cretz"....colegutzu' meu cu floaca mare si carliontzata....nu se va calma si va ajunge sa-i explice profului ce parere are despre el...pe cai mai putin ortodoxe...si putin mai violente :)...Peace! :D

Ma sperie gandul ca intr-o zi...

...nu voi mai face fatza ritmului in care viata ma ataca zi de zi, mereu venita cu fortze proaspete si lovituri tot mai "sub centura", mereu atenta sa ma ia prin surprindere, sa ma atace pe la spate, sa ma puna in genunchi, sa ma umileasca, sa ma faca sa-mi doresc sa nu mai exist, sa fiu stearsa de pe fatza Pamantului asa cum o litera scrisa cu creionul pe o foaie dispare sub mangaierea moale a radierei...

...am sa ma trezesc singura intr-un loc pe care nu il cunosc, departe de lumea civilizata, departe de orice urma de compasiune si buna intentie...un loc unde am sa ma simt pierduta, uitata de lume, nesemnificativa, dispensabila...nu as putea supravietui intr-un astfel de loc...am nevoie de companie sa ma simt in viata...agitatie in jur, galagie, alergatura, oameni, vorbe, mirosuri, sunete...toate sunt lucruri de care am nevoie....lucruri care in acelasi timp ma ajuta sa ma bucur de micile momente de singuratate deplina...

...am sa raman fara prieteni, persoanele care reusesc sa-mi incalzeasca sufletu' asa cum nici cel mai mare foc nu ar putea...oamenii care ma fac ceea ce sunt...oamenii cu care imi petrec cea mai frumoasa parte din viata...tineretea...si oameni care imi vor sta alaturi si la batranete...sa asteptam pensia impreuna la o halba de ceai si un castron d pastile sa nu ni se opreasca inima cand ne e lumea mai draga...sa barfim...sa ne aducem aminte de zilele cand eram tineri si nebuni...sa povestim de nepoti...de copii...de tot...

...parintii mei nu au sa mai fie langa mine sa ma sfatuiasca, sa ma inteleaga, sa imi spune o vorba buna cand lucrurile o iau razna si cand am impresia ca lumea mi-a picat in cap...stiu k asta se va intampla eventually...da' gandul ma ingrozeste...are sa-mi fie dor de atmosfera de acasa...atmosfera nu mereu roz...dar intr-o nuantza placuta ochiului si sufletului indiferent de situatie...

...persoana pe care o iubesc si care ar trebui sa imi fie alaturi mereu, sa fie un soare in fata caruia sa stau sa ma bronzez, bratele care ma cuprind atat in momentele bune , cat si in cele rele, cand o imbratisare sincera face mai mult decat 1000 de cuvinte, si, toate acestea sa fie reciproce, un intreg alcatuit din 2 bucati care se completeaza perfect...fiecare reusind sa scoata ce e mai bun din celalalt...ma va lasa balta pentru altcineva...asta se intampla cand nu esti perfect....nu sunt cea mai frumoasa, desteapta, inteligenta, spirituala, dulce, amuzanta, priceputa, talentata persoana din lume...dar sunt un om si am un suflet...dar uneori mi-e teama ca asta nu e d ajuns...

...va trebui sa mananc pilaf... :))

...va trebui sa beau lapte... =))

Mdeah....astea sunt doar o parte din temerile mele...asa...in general...nu vreau sa intru in detalii pentru ca asta ar insemna o dezvaluire mult prea profunda si prea personala a sufletului meu...si nu asta era intentia bloglui de azi :)...spre noi succese...